Modele-subiectul al treilea

Parametrii caracterizarii de la subiectul II

Sentimentele fundamentale ale textului:
Algoritm
1.determinați și fixați sentimentele fundamentale ale textului
Bucurie; admirație; încîntare; uimire; satisfacție; satisfacție; duioșie; dragoste;
Încurajare; încredere; respect; mulțumire; speranță; demnitate; mîndrie;
Tristețe, resemnare; melancolie; jale; dor; durere; regret: compasiune: compătimire; frică;
Supărare; nemulțumire; neîmpăcare cu soara; disperare; condamnare; ură; repulsie; răzbunare; furie;
Nedumerire; confuzie; certitudine;

2. desprindeți modalitățile de exprimare a sentimentelor fundamentale:
Prin destăinuire directă( numind direct sentimentul, fără echivoc); ”Sînt trist...”, ”Sînt mîndru...”
Prin intermediul imaginilor artisitice; paralelă, comparație, antiteză, gradație, hiperbolă, metaforă, alegoric, simbol, etc.
În mod direct: din subtext;

Formule de utilizat:
Sentimentele sugerează/ accentuează/ evidențiază/ conturează/ crează impresia/ se remarcă/ impresionează(pentru opinii)/ emoționează
Prezentarea sentimentelor de ... este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri general-umane...
Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este evidențiată prin...
Cuvintele ... generează sentimente de ...
Eul liric își exprimă cu multă pregnanță(evident) metaforică și expresivă trăirile
Eul liric se implică afectiv în strofa a doua ...
Sentimentele exprimate sînt nu mai diverse și complexe ci și profunde, dovadă fiind folosirea interogației retorice.
Eului liric – vocea prin intermediul căreia autorul își exprimă stări sufletești, idei.

Prezența eului liric:
Pronume la persoana I singular(”eu”, ”din mine”, ”mea”, ”de mine”);
Verbe la persoana I singular(”aș avea”, ”aș putea”, ”(mă) furișez”, ”nu pot”);
Adresare directă prin pronume și verb la persoana a II-a singular(”te-ai dus”);
Vocativ(”O, tinereță, tinerețea mea!”);
Prezența eului  liric este evidențiată de mărci lexico-gramaticale specifice... frecvența verbelor și a pronumelor de persoana I, punctuație expresivă.
Ipostaza eului liric în text este aceea de reprezentat al unei întregi categorii – cea a copiilor în relația cu părinții – vocea poetică exprinmînd sentimente general-umane. Acest respect este ilustrat atît de forma articulată de plural a substantivului părinții, cît și de persoana I plural a pronumelor personale.

Modalități de caracterizare:
Caracterizare directă (autorul comunică direct trăsăturile difinitorii ale personajului):
Din spusele naratorului: fapte semnificative, atitudini relevante, opoziție cu alte personaje, date biografice, portret fizic, gesturi.
Autocaracterizare: monologul interior, introspecția, mărturia directă, sinceră, confesiunea, autonaliza, prin gînduri, sentimente, fapte, limbaj, referire la detalii biografice;
De către alte personaje: atitudinea și aprecierea personajului de către alte personaje din operă;

Caracterizarea indirectă (deducerea unor calități umane particulare)
Prin acțiunele în care autorul și-a angajat personajul, fapte;
Modul personajului de a gîndi și a se manifesta;
Particularitățile de limbaj și abilitățile de comunicare prin care autorul și-a prezentat personajul;
Mediul, ambianța în care trăiește și activează personajul;
Numele;
Îmbrăcămintea;

Oricare dintre, cu citatele ilustrative:
Prin cuvintele autorului: avea simțul umorului; s-a născut pentru a fi liber;
Prin faptele relevante ale personajului: balansa cu dibăcie; a protestat; s-a făcut a uita invitația; s-a hotărît; a rîs; a poruncit; a pornit în urma;
Prin modul în care este perceput de alte personaje: boierii... îngrozindu-se; Divanul a venit cu plecăciune
Prin sentimentele personajului: era o stare de lucruri oarecum înjositoare după frămîntări grele și îndelungate; avea impresia că ei stau la pîndă;
Caracterizarea directă prin spusele naratorului, prin procedeele; portret fizic, fapte semnificative, atitudini relevante, gesturi, date biografice.

Trăsături morale:
Tenacitate, perseverență, hotărîre, capacitate de a se concentra, cunoaștere forțelor proprii (autoevaluare adecvată), disciplină mentală, bunăvoință, optimism etc.
Devotamentul, dăruirea, capacitatea de interiorizare și însingurare, capacitatea de a privi lumea prin prisma poeticului, gătința de sacrificiu etc.
Orice trăsătură morală ce derivă din text și este ilustrată cu citate din acesta: integritatea (s-a hotărît), chibzuința (după frămîntări grele și îndelungate), precauția(a zis să-l aștepte), simțul umorului(marele nenoroc al lui vodă a fost simțul umorului), interesul pentru treburile țării (pentru că avea griji destule), capacitatea de a lua decizii (a rîs... a poruncit...a pornit) ș.a.
Curată,sensibil, disperată, orgolioasă, calmă, închisă, rece, visătoare, lucidă, calculată etc.
Comunicativă, tenace, amabilă, cochetă, locvace(vorbăreț).

Valori:
Valori etice, morale:
Libertatea (s-a născut pentru a fi liber)
Duplicitatea (balansa...între două mari puteri)
Demnitatea(o stare de lucruri oarecum înjositoare)
Valori spirituale:
Patriotismul, inspirația, iubirea, sacrificiu, fidelitatea, curajul, spiritul de dreptate, generozitatea

Încadrarea personajului într-o tipologie etică:
Tipul intelectualului;
Tipul tînărului în plină formare;
Tipul personajului reflector/gînditor;
Tipul cochetei;
Personaj din categoria tipurilor umane experimentate și încercate de viață, dar care reușesc să-și păstreze sufletul de copil.

Interpretarea adecvată a atitudinii naratorului față de personajul său/atitudinii unui personaj față de altul:
Admirație, respect, apreciere, considerație, recunoaștere etc.
Venerare, respect, apreciere, considerație, recunoștință, dragoste, obsesie etc.
Milă, înțelegere, compătimire, compasiune, îngăduință.

Atitudinea față de personajul literar:
Din următorul context se înțelege că personajul...
Vom sesiza vîrsta personajului prin următoarele detalii...
Personajul este pasionat de ..., ceea ce dovedește că este ...
Pasiunea eroului pentru ... demonstrează că ...
Atașamentul deosebit al personajului pentru ... va elucida trăsăturile următoare...
Tentația personajului pentru (anumite obiecte, ocupații etc.) ... ne face să înțelegem că acest se înscrie printre ...
Fragmentul următor ... vine să ne demonstreze faptul că personajul este cuprins într-o vîrstă a ...
Ne permite să observăm atracția protaginistului pentru (anumit domeniu, ocupație)...
Spunem cu certitudine că personajul este un adept al ...
Fără îndoială, personajul se înscrie în gama celor devotați ... (anumitor situații, confesiuni etc.) ...
Eroul va fi observat de mai multe personaje ca un tip ...
Privit din unghiiul de vedere al ... personajul ca un tip ...
Se subînțelege din anumite împrejurări ... că personajul aparține unei categorii de vîrstă...
Numele personajului sugerează preocupările acestuia pentru ...
Personajul este un adevărat model de ...
Prezentarea de către autor este elocventă...
Marca personajului o constitue ( o trăsătură generală de caracter)
În figuara personajului autorul a proiectat (o tipologie) ...
Personajul prin infinita sa frumusețe ilustrează ...
Deducem că...

Mediul în care trăiește:
Personajul este prezentat prin ...
Din cele urmărite vom concluziona că personajul...


Aspect fizic:
Din fragmentul ... se desprind cîteva detalii ale caracterizării, descrierii personajului...
Personajul se deosebește printr-un stil...
Modul de a se coafla ne vorbește despre...
Tendința de a atrage atenție asupra anumitor elemente ale vestimentației vine să ne concentreze...
Imaginea personajului se deosebește printr-o coloratură afectivă sporită...
Descrierea portretică consemnează elementele...
La început, se conturează un portret static(dinamic), deoarece...
Dar pe măsură ce începe să acționeze și portretul ei se dinamizează prin ...
Portretul fizic se desprinde în mod direct din cuvintele naratorului.
În realizaea portretului, autorul folosește ca modalitate de exprimare...
Din punct de vedere fizic, perosnajul nu i se face nici o descriere, dar, se subînțelege căă, fiind, personajul ce întruchipează binele, este...
Lipsesc detalii de portrec fizic, accentul căzînd, în viziunea creatorului pe trăsăturile morale ale personajului.
Dimensiunile portretului sunt dominant morale, existînd doar un detaliu folosit ca element de ordin fizic.
Absența portretului fizic îi conferă textului un grad mai mare de generalitate, întrucît ...
În conturarea trăsăturilor fizice și morale ale personajului, vom aprecia rolul( un mod de expunere dominant sau o expresie, figură de stil ...)

Aspect moral:
Vom enumera calitățile de valoare ale personajului ...
Stare sufletească generală este accentuată( gradat, haotic...) de ...
Dacă alte personaje ..., atunci acest personaj ...
Departe de a fi ... , personjul în discuția rămîne a fi ...
Posibilă paralelă între personajele ... ar nuanța mai mult aspectul moral al personajului aflat în discuție.
Sunt puse în evidență următoarele trăsături de caracter ...
Trăsăturile de caracter( lașitatea, trufia, bunătatea, principialitatea ... se desprind din următoarele fragmente ...
Am observat din faptul că ... o trăsătură de caracter ca ...
Personajele încearcă sentimente de ( repulsie, admirație, ură, dragoste, simpatie) ...
Personajul este prezentat în lucrare ca ...
Personajul trăiește sentimentul de ...
Personajul se simte în lumea operei...
Personajul poate fi considerat o sinteză a ...
Aparent, personajul e...
Complexitatea sufletească a personajului reiese din ...
Personajul poate fi considerat o sinteză a ...
Aparent, personajul e ...
Complexitatea sufletească a personajului reiese din ...
Personajul se conduce după ...
Este un personaj care cunoaște ...
Portretul  moral se conturează atît prin mijloace directe, cît și prin mijloace indirecte ...
Portretul moral este conturat în special prin caracterizarea (directă, indirectă)
Portretul moral se completează cu alte trăsături care se desprind din vorbe.
Cele mai multe trăsături se desprind în mod indirect din fapte, vorbe, gesturi, relația cu celelalte personaje și din numele ei.
În cuprinsul (introducerea, încheierea ) operei, este accentuat portretul moral, realizat prin procedee ale caracterizării directe și indirecte.
Trăsăturile morale ale personajului sunt oferite de ...

Comportamnetul:
Vom sublinia un comportament...
Acțiunile personajului vorbesc despre ...
Personajul provoacă interes cititorului prin ...
Se simte atitudinea personajului față de ...
Comportamentul .. este îndreptățit de ... Enunțul ... vine să argumenteze trăsătura de caracter a personajului ...
Se observă că următoarele elemente reconstituie imaginea veridică a eroului
Eroul admiră ( se întristează, se refugiază, se înstrăinează, deplînge situația, se bucură, ale sentiment)
Eroul încearcă sentimentul de ...
Protagonistul trece prin stări sufletești ca...
Personajul simbolizează...
Personajul întruchipează...
În discursul eroului liric predomină ...( ură, dispreț, admirație, respect, nostalgie, dragoste, patetismul, etc.)
Eroul liric se identifică cu..
Personajul este inspirat de ...
În centru atenției revine personajul ... prin forța sa de ... ( convingere, trăire sentimentală, locvacitate...)
În spatele personajului se ascunde ... ( o trăsătură de caracter ce se lasă văzută cu ochiul liber)
Trăsătura de a ( un verb ce exprimă o trăsătură, de ex: a fi mîndru) ... se conturează grație ...

Relațiile cu alte personaje:
Prezintă interes momentul în care...
Personajele ce se află în relație cu eroul ne prezintă caracterul acestuia prin...
În viziunea ( scriitorul, altor personaje) personajul este...
Atmosfera dominantă în operă literară influențează( pozitiv, negativ) asupra personajului ...
Drept argumente ne servesc spusele, afirmațiile, situațiile ... în care personajul...
Vom preciza că personajul...
Vom constata că personajul...
Autorul sugerează că personajul este ... prin următorul  fragment...
Comportamentul personajului se asociază cu cel al ( alt personaj din această operă, din altă operă) ...
Autorul reușește să ne convingă că protagonistul ...
Există o relație de ... între alte personaje

O listă utilă de conectori

Dragi viitori absolvenți, vă propun o lista utilă de conectori(adverbe, locuţiuni adverbiale, conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale, structuri verbale); aceștia ajută la exprimarea ideilor de:

§        succesiune, continuitate : în primul rând, în al doilea rând, etc,  pe de o parte... pe de altă parte, în plus, de asemenea
§        contrast:  dar, însă, ci, în contrast cu, dimpotrivă
§        ierarhizare:  înainte de toate, mai presus de toate, mai important decât
§        comparaţie:  la fel cu, tot aşa, ca în comparaţie cu, în mod asemănător
§        probabilitate: probabil, posibil, este cu putinţă, s-ar putea ca
§        certitudine:  cu siguranţă, desigur, fireşte, nu este nici o îndoială că
§        concesie:  deşi, totuşi, cu toate acestea, chiar dacă
§        concluzie:  deci, aşa, prin urmare, în concluzie, în consecinţă, la urma urmelor

Această listă de conectori o puteți utiliza la scrierea eseului de la subiectul al doilea din testul de examen.

Pregatire de bac limba romana, sfaturi utile

Sfaturi pentru rezolvarea testului de bacalaureat la limba și literatura română, ediția 2014:

http://www.publika.md/editie/_371_2996021.html

Sfaturi pentru rezolvarea testului de bacalaureat la limba și literatura română, ediția 2013:

http://www.publika.md/emisiuni/editie-speciala_1421.html#editia2284091

Tipologii de personaje

Tipologia Taranului

Ion din "Ion" de Liviu Rembreanu
Johann moritz din ''ora 25'' de  Virgil Gheorghiu 


Tipul femeii mondene 
Doamna T din "Patul lui Procust" de Camil Petrescu
Ela din "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi" de Camil Petrescu
Otilia din "Enigma Otiliei"'de G.Calinescu
si personajul eponim Adela de G.Ibraileanu


Tipologia Obsedatului 
Puiu Faranga din Ciuleandra de L.Rebreanu
Apostol Bologa din Padurea Spinzuratilor  L.Rebreanu
Ion de  L.Rebreanu


Tipologia indragostitului
Sarmanul Dionis de M.Eminescu
Felix Sima din Enigma Otiliei si deasemenea se incadreaza in tipologia tinarului in dezvoltare
Ioana şi Ştefan din Romanul Delirul de M. Preda
Rusanda şi Gheorghe din Frunze de Dor de I. Druţă

Tipologia intelectualului
Traian Koruga din Ora 25
Victor Petrini din cel mai iubit dintre paminteni
Stefan Gheroghidiu din ultima noapte de dragoste

Tipologia creatorului 
personajul eponim Mesterul Manole de L.Blaga
Mos Mihail din Sania de Ion Druta

Tipologia avarului 
Mos Costache din Enigma Otiliei

Tipologia Voievozilor 
Alexandru Lapusneanu de C.Negruzzi
Razvan din opera Razvan si Vidra de  Bogdan Petriceicu Hasdeu

Tipul tînărului în devenire:
Felix din Enigma Otiliei, Gheorghiță din Baltagul, Rusanda, Gherhge din Frunze de dor

Tipul copilului universal:
Nică din Amintiri din copilărie, Ionuț din Horodiște, Lucian din Hronicul și cîntecul vîrstelor (merge și ca adolescent + romanul adolescentului miop de Mircea Eliade)

Tipul domnitorului tiran:
Alexandru Lapușneanu 

Tipul gentelmanului:
Pascalopol din Enigma Otiliei

Tipul avarului:
Moș Costache din Enigma Otiliei, Mara(posibil), Ghiță din Moara cu noroc

La tipul țăranului încă: Gheorghe din Frunze de dor, Onache Cărăbuș din Povara bunătății nostre

La tipul avarului se mai poate de pus si Ion de Rebreanu, sau Luminararu din "Ultima noapte de dragoste, intia noapte de razboi" de Petrescu
Relatia de prietenie intre doua personaje 
Culai si Andrei din "Suflete tari" de Camil Petrescu
Tipul batrinului intelept; a boierului; a personajului care traieste dupa traditii; lupta dintre clasele sociale
Matei Boiu din "Sfulete tari" de Petrescu 
Femeia rebela; Intelectuala; sfideaza traditia neamului 
Ioana Boiu din "Suflete tari" de Petrescu

* Tipul copilului rasfatat
Goe din "D-l Goe" de I.L.Caragiale
Ionel din "Vizita" de I.L.Caragiale

* Personaj realist (?)
Ana din "Moara cu noroc" de I.Slavici

* Taranul
Mara si Persida din "Mara" de I.Slavici
Ion din "Ion" de Liviu Rembreanu
Ilie Moromete din "Morometii" de Marin Preda

* Tipul Feminitatii
Doamna T din "Patul lui Procust" de Camil Petrescu
Ela din "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi" de Camil Petrescu

* Personaj in formare
Nica din "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga
Gheorghita din "Baltagul" de Mihail Sadoveanu

* Tipul indragostitului
Castris  din "Patima rosie" de Mihail Sorbul
[+] Razvan din "Razvan si Vidra" de B.P.Hasdeu
[+] Vidra din "Razvan si Vidra" de B.P.Hasdeu

* Personaj simbol
Manole din "Mesterul Manole" de Lucian Blaga

* Prietenia (?)
# Prietenia intre Iont Jder si Alexandrel-Voda din "Fratii Jderi" de M.Sadoveanu

* Parinti model (?)
Tatal din "Ultima luna de toamna" de Ion Druta
Vitoria Lipan din "Baltagul" de Mihail Sadoveanu

Pot sa mai adaug si eu cate ceva:
Tipul Taranului : Ion din Romanul Ion  Liviu Rebreanu
Victoria Lipan, Din baltagul  Mihai Sadoveanu

Tipul Intelectualului :
Felix din Enigma Otiliei
Apostol Bologa Padurea Spanzuratilor.

Tipul intelectualului; neadaptatului;
Ladima din "Patul lui Procust" de Camil Petrescu 
Personaj simbol; Omul izolat, superior 
Pastorul din "Toiagul pastoriei" de Ion Druta
Tipul omului ratat, nerealizat in viata, dominat de teama 
Gavrilescu din "La tiganci" de Mircea Eliade
Femeia vulgara, insensibila si prostituata 
Emilia din "Patul lui Procust" de Camil Petrescu

Comentarea unei figuri de stil

Comentarea unei figuri de stil:

a)      Algoritm
1.       Ce figură de stil este?
2.       Din ce este alcătuită?
3.       Ce imagine sugerează?
4.       Semnificația ei în text(idei, sentimente, însușiri ale unui personaj);

b)      Formule de utilizat:
·      Expresivitatea limbajului este susținută în continuarea poeziei de figuri de stil...
·      În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o famă variată de figuri de stil...
·      Implicare afectivă este sugerată prin prezența (figurilor de stil), sugerînd...
·      Expresia... sugerează...
·      Expresia... valorifică...
·      Expresia...intensifică...
·      Expresia marchează...
·      Expresia poate fi interpretată ca un semn al...
·      Cuvîntul (expresia) ... generează ideea ...
·      Prin (figura de stil) ... se crează...
·      Se crează senzația că ...
·      Tabloul prinde contur prin surprinderea unui detaliu...
·      Se crează o atmosferă de ... prin...
·      Epitatele se disting prin noutate ...
·      Epitatul în inversiune accentuiază ...
·      Epitatele dau relief imaginilor poetice ...
·      Comparație menționată ar putea trimite la ideea ...

c)       Model

Prin (cu ajutorul, prin intermediul etc) epitetul (comparația, personificare, hiperbola, repetiția, enumerația etc.) ”Z” (se citează secvența din text care conține figura de stil identificată/selectată pentru interpretare), poetul (scriitorul, autorul acestei opere, creatorul, artistul etc) exprimă (sugerează, subliniază, creează impresia, accentuează, amplifică, creează o imagine, comunică, transmite, scoate în relief, aduce în prim-plan, pune în luminp, etc) ... urmează ideea, sentimentul starea sufletească, imaginea, senzația, aspectul etc.

Metafora personificatoare ”izvor de cînturi dulci” compune o imagine auditivă și sugerează ideea că șoapta izvorului este asemenea unor vorbe dulci, înbietoare și tainice de iubire. Această metaforă, este alcătuită din termeni specific eminescieni, motivul romantic ”izvor” și epitetul ”(cînturi) dulci”.

Eul liric: trăiri, stări, ipostaze.

Eul liric: trăiri, stări, ipostaze

Sentimentele fundamentale ale textului:

Algoritm

1.determinați și fixați sentimentele fundamentale ale textului

• Bucurie; admirație; încîntare; uimire; satisfacție; satisfacție; duioșie; dragoste;
• Încurajare; încredere; respect; mulțumire; speranță; demnitate; mîndrie;
• Tristețe, resemnare; melancolie; jale; dor; durere; regret: compasiune: compătimire; frică;
• Supărare; nemulțumire; neîmpăcare cu soara; disperare; condamnare; ură; repulsie; răzbunare; furie;
• Nedumerire; confuzie; certitudine;

2. desprindeți modalitățile de exprimare a sentimentelor fundamentale:

• Prin destăinuire directă( numind direct sentimentul, fără echivoc); „Sînt trist...”, ”Sînt mîndru...”
• Prin intermediul imaginilor artisitice; paralelă, comparație, antiteză, gradație, hiperbolă, metaforă, alegoric, simbol, etc.
• În mod direct: din subtext;

Formule de utilizat:

• Sentimentele sugerează/ accentuează/ evidențiază/ conturează/ crează impresia/ se remarcă/ impresionează(pentru opinii)/ emoționează
• Prezentarea sentimentelor de ... este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri general-umane...
• Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este evidențiată prin...
• Cuvintele ... generează sentimente de ...
• Eul liric își exprimă cu multă pregnanță (evident) metaforică și expresivă trăirile
• Eul liric se implică afectiv în strofa a doua ...
• Sentimentele exprimate sînt nu mai diverse și complexe ci și profunde, dovadă fiind folosirea interogației retorice.
• Eului liric – vocea prin intermediul căreia autorul își exprimă stări sufletești, idei.

Prezența eului liric:

• Pronume la persoana I singular („eu”, „din mine”, „mea”, „de mine”);
• Verbe la persoana I singular („aș avea”, „aș putea”, „(mă) furișez”, „nu pot”);
• Adresare directă prin pronume și verb la persoana a II-a singular („te-ai dus”);
• Vocativ („O, tinereță, tinerețea mea!”);
• Prezența eului  liric este evidențiată de mărci lexico-gramaticale specifice... frecvența verbelor și a pronumelor de persoana I, punctuație expresivă.
• Ipostaza eului liric în text este aceea de reprezentat al unei întregi categorii – cea a copiilor în relația cu părinții – vocea poetică exprinmînd sentimente general-umane. Acest respect este ilustrat atît de forma articulată de plural a substantivului părinții, cît și de persoana I plural a pronumelor personale.

Modalități de caracterizare:

Caracterizare directă (autorul comunică direct trăsăturile difinitorii ale personajului):

• Din spusele naratorului:  fapte semnificative, atitudini relevante, opoziție cu alte personaje, date biografice, portret fizic, gesturi.
• Autocaracterizare: monologul interior, introspecția, mărturia directă, sinceră, confesiunea, autonaliza, prin gînduri, sentimente, fapte, limbaj, referire la detalii biografice;
• De către alte personaje: atitudinea și aprecierea personajului de către alte personaje din operă;

Subiectul II (un posibil răspuns)

Rezolvare:

          Ioana reprezintă tipul uman al tinerei îndrăgostite, care acționează instinctiv. Inocentă, visătoare, aceasta îl iubește în taină pe Ștefan al lui Parizianu. Primul argument, care demonstrează că Ioana se încadrează în tipul uman al tinerei îndrăgostite, este atunci cînd află că Ștefan pleacă la București, și o roagă pe a lui Birică să-l cheme la poartă. În cadrul acestei întîlniri, aceasta îi spune: ,,Poate nu mă uiţi! Să ajungi om mare! Dar dacă nu ajungi, Ştefane, întoarce-te, eu am să te aştept...''. Al doilea argument apare, tot în secvența de mai sus, Ioana este în stare să-l aștepte, asta demonstrează că ține la el, că-l iubește cu adevărat. 

              Ioana este mîndră, devotată, două dintre trăsăturile morale care mi-au atras atenția. Mîndria acesteia e firească, se extinde oarecum spre demnitate, o putem observa din secvența următoare: ,,De mai mult de-un an de zile vin la horă să vorbesc cu tine şi tu te faci că nu mă vezi...''. Devotamentul fetei este demn de toată aprecierea, chiar dacă știe că Ștefan pleacă ca să ajungă om mare, ea oricum îi promite că-l va aștepta. 
      Atitudinea  Ioanei  se transformă  pe măsură ce se derulează  faptele narate, indiferența de la început   este înlocuită cu respectul și înțelegerea de la finalul fragmentului. Aceasta îi respectă alegerea și are o atitudine înțelegătoare față de Ștefan.      

              După părerea mea, Ioana suferă din cauza plecării lui Ștefan, și, totodată regretă că nu i-a împărtășit mai devreme dragostea, pe care o purta pentru el. În versurile subliniate se simte resemnarea fetei, dar și  firul de speranță de care se agață - revenirea lui  Ștefan. Apreciez faptul că Ioana nu a încercat să-l oprească, să-l întoarcă din drum, asta arată demnitatea ei, și, în același timp respectul pe care-l purta pentru Ștefan.

          Cei doi trăiesc o dragoste reciprocă, dar împărtășită prea tîrziu. Ambii sunt vinovați, Ioana, într-o măsură mai mare, pentru că a ezitat, a evitat prezența lui Ștefan, și, în final a rămas suferind. Ștefan, care trebuia să fie mai insistent, mai prezent în viața Ioanei.

                  Ca şi Ioana, Rusanda din Frunze de dor de Ion Druță are parte de un prieten care o iubește, însă care n-are curajul să pună piciorul în prag la timpul cuvenit.